Chaika.ro

piaţă de idei – tâmpänien²

Tag: pop

Jain Jain!

Născută în Franța, plimbată de-a lungul copilăriei prin Congo, Emiratele Arabe Unite și alte meleaguri îndepărtate, Jain este copilul universal, casa ei nu este într-o țară anume, casa ei este acest Pământ. A început să facă muzică pe cont propriu, preluând influențe din toate locurile prin care a fost. În urmă cu câțiva ani înregistra demo-uri în sufrageria de-acasă și le posta pe MySpace. A avut norocul să fie descoperită de oamenii potriviți, care au transformat-o într-un produs fenomenal. Stilul ei se caracterizează prin linii melodice neașteptate, muzică electronică, loop-uri , ritmuri de dans și influențe africane. O muzică ușor feminină, pe care Wikipedia o încadrează superficial la categoria pop.

În noiembrie 2015 debuta cu albumul Zanaka, cu piesa “Come” sărind pe prima poziție în topul de single-uri din Franța. În primăvara anului următor a pornit în primul ei turneu internațional și așa am ajuns să facem cunoștință cu ea la Berlin. Deși marea parte a cântecelor ei sunt blocate pe Youtube de GEMA, Jain a reușit să umple sala din Gretchen Club și să își electrocuteze publicul cu o energie demențială. Mă plângeam după concertul Allah Las că trupa nu a fost prezentă 100%, nu a oferit publicului o experiență memorabilă, ei bine, Jain a făcut-o din plin. Și asta nu prin cine știe ce artificii sau spectacol de scenă sofisticat, ci în mare parte prin prezența ei naturală. O fată extraordinar de simpatică, cu un zâmbet zglobiu, copilăros și o carieră interesantă înainte.

Înainte de concert, marea mea întrebare era legată tocmai de acest aspect: încotro va merge de aici. Câtă creativitate mai are în ea? Se va opri la Zanaka sau va menține ritmul? Cu ce ne va mai surprinde? Jain ne-a asigurat că nu e cazul să ne facem griji, cântându-ne două piese de pe albumul ei următor (Son of a Sun, Dynabeat). Pe ambele publicul le-a primit cu extaz. Mai are și altele prin sertar, ne-a spus. Deci nu, show-ul nu s-a terminat, show-ul abia începe.

A doua mea mare întrebare rămâne însă fără răspuns. Cine e ea de fapt și de ce se ascunde? O mișcare de marketing? Mai mult? Toate interviurile și toate publicațiile de muzică trec cu vederea numele ei adevărat. Nici pagina ei oficială nu oferă mai multe lămuriri.  Sigur, nu mă așteptam să mi se confeseze tocmai mie, fana #935737546, dar dacă tot am avut șansa să vorbim după concert, am întrebat-o și asta: cum o cheamă. Cu zâmbetul ei larg a răspuns:

– Jain Jain!

Așadar, indiferent cine o fi și de unde o veni, țineți minte numele ăsta căci nu e ultima oară când auziți de el.

Lana Del Ray – Radio

Ich + Ich – Dienen


Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich – Bend It (1966)

“Bend It!” was a big hit in Europe, including a Number One in Germany. To obtain a bouzouki sound on the recording, an electrified mandolin was used. The combined UK and European sales were over one million.However, in October 1966, the British music magazine, NME commented that dozens of US radio stations had banned the record, because the lyrics were considered too suggestive. – Wikipedia

Maria Bethânia – Yáyá Massemba

Din Brazilia anilor 60-70.

Nina Simone – Just in Time

Un cover al cântecului compus de Jule Styne  în 1956. Apare şi la finalul filmului Before Sunset.

The Chordettes – Mr. Sandman (1954)

Florence and the Machine – Ghosts

Pe tipa asta am văzut-o anul trecut live. Absolut fenomenală.

Men Without Hats – The Safety Dance

Cutia Pandorei loveşte din nou…

El Solo Toro – Herb Albert

“The Lonely Bull” e o piesă de debut mai puţin cunoscută. Unii dintre voi poate ştiţi deja The Rise.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén