Măbucurcăești

Azi am mâncat pepene, vișine, coacăze albe, roșii (din grădina bunicii), mere, ardei umpluți, miel și cremșnit. Pe la prânz m-am trezit pe strada Sebastian gonind cu viteză, abuzând din plin de pedale. Mi-era teamă că am uitat să șofez. Și, deși de dimineață eram varză și nu-mi doream pentru nimic în lume să mă ridic din pat, să mă deplasez până la aeroport, acuma pot spune cu certitudine: mi-a fost dor.

Dar așa se întâmplă de fiecare dată. Prima săptămână dor nebunesc. Ultima săptămână: greață și dureri de cap.

vara bucuresti

  

The Day the Earth Stood Still (1951)

De fiecare dată când văd câte-o mare idioţenie, de exemplu tweeturi în care oameni se laudă că au doborât cu racheta un avion de 300 de oameni sau nord-coreeni detonând bombe nucleare în mijlocul oceanului, mă întreb, dacă ar fi extratereştrii o leacă mai sus de noi, în nava lor, şi-ar observa toate astea, ce idee şi-ar face despre planeta asta?! Dacă ar bate cineva la uşa noastră ce impresie credeţi că le-am face? Pare a fi Pământul o pajişte simpatică, cu veveriţe şi gărgăriţe şi pe care poţi să vii şi să faci un picnic, sau e ca şi cum te-ai arunca în faţa unei haite de lupi? La această întrebare ne oferă filmul The Day The Earth Stood Still, un răspuns plăcut vizual (fără extratereştrii cu tentacule, patru perechi de sfârcuri, cleşti în loc de dinţi etc) şi destul de creativ. Eu am văzut varianta filmului din 1951, în 2008 s-a mai făcut un film pe acelaşi scenariu, dar cu ratinguri ceva mai slabe.

Cât despre cel din 1951, dacă nu l-aţi văzut deja, vi-l recomand cu încredere. Plin de puncte de vedere curioase şi, pentru un film din anii 50, incredibil de actual.

  

Linkuri de weekend #1

 

  • If you consider your friends family, you may be on to something. A study from the University of California, San Diego, and Yale University finds that friends who are not biologically related still resemble each other genetically.
  • Sleep deprived people are more likely to misremember events and hold ‘false’ memories of the past, scientists have discovered.
  • Mental capacity and IQ deteriorate much faster for people with less education than others, study reveals. The findings provide new insight into the development of dementia.
  • ‘Epigenetic’ gene tweaks seem to trigger cancer: We now have direct evidence that environmentally driven changes to DNA can trigger tumours. The good news is that these changes are, in theory, reversible.
  • Agreeing with people the most effective way to change their mnds, study says.
  • Hallucinatory ‘voices’ shaped by local culture, Stanford anthropologist says.
  

Maine Poocha Chand Se – Mohammed Rafi

Nu-mi place să traduc din Hindi în română şi asta din unul din următoarele motive (n-am aflat care încă): 1. sunt varză la traduceri; 2. Hindi şi româna sunt două limbi complet incompatibile.

Ceea ce în Hindi curge lin, melodios, cu un oarecare sens, în română sfârşeşte sec şi banal. De pildă, despre cântecul de mai jos veţi spune că e o manea. Dar nu e o manea, în India e unul din marile hituri ale anilor 80.

मैने पूछा चाँद से
के देखा है कही
मेरे यार सा हसीनचाँद ने कहा
चाँदनी की कसम
नहीं, नहीं, नहीं
Maine poochha chaand se
Ke dekha hai kahin
Mera yaar sa haseen
Chaand ne kaha
Chaandni ki qasam,
nahin nahin nahin
Am întrebat luna
Dacă a văzut pe cineva
Aşa chipeşă precum iubita mea Luna a răspuns:
Sub raza lunii
Nu, nu, nu.

  

Despre toate

Bachelorul de îl urmez presupune ca până la predarea licenţei să fi învăţat (~ nivel B2) cel puţin o limbă din cadrul studiului, chiar două, în situaţia în care studentul nu urmează şi o parte practică (Praktikum). Iar partea asta practică presupune deplasarea până într-o regiune de interes (India, Pakistan, China, Nepal, Bangladesh etc.) cu scopul de-a pune la cale o “Feldforschung” –  o cercetare pe viu a chestiunilor studiate în facultate. Mi-ar fi plăcut să ataşez pe undeva şi cuvântul “ştiinţific“, dar mi-e teamă că nu se potriveşte decât în rare cazuri.

Partea practică nu conţine ceva “ştiinţific” în adevăratul sens al cuvântului. Cei mai mulţi studenţi au mişunat o leacă pe-acolo, au supravieţuit şocurilor culturale şi s-au întors cu un PTSD ce se manifestă prin nevoia de-a urma studiile regionale. Aşa ne va scrie pe diplomă.

Am urmat studii regionale, lucru care nu spune absolut nimic. Nu ţi se va întâmpla niciodată să fii întrebat/ă ce studiezi, să spui “studii regionale”, iar la auzul acestora cineva să fâlfâie steagurile auto-identificării, replicând: “Şi eu studiez asta!”

Dar revenind la studiul în sine. Ce este studiul culturilor regionale? Pe scurt: se pleacă de la premisa că filozofia, sociologia, geografia, etnologia şi mai toate ştiinţele s-au născut în Europa şi au fost construite pe modelul şi pe aşteptările marilor imperii coloniale. De câteva sute bune de ani trăim într-o lume eurocentrică. Am împărţit globul în două: Est – Vest. Orient – Occident. First World - Third World. Studiile regionale încearcă să arate cum au luat naştere dihotomiile astea şi care le sunt limitările.

Continue reading